În România se ascund locuri cu peisaje surprinzătoare, ce aşteaptă să fie descoperite în weekend-uri însorite. În unele ajungi într-o oră din Capitală, iar pentru unele merită să petreci ceva mai mult timp pe drum. Noi îţi prezentăm 10 dintre ele, cele care pe noi ne-au cucerit şi pe care le considerăm cele mai potrivite pentru o escapadă estivală în care aventura este prioritară bronzului.
Valea Doftanei
Targoviste
Comana
Canionul Moldoveanu
Viscri
Sighisoara
Sibiu
Platoul Carstic Lumea Pierduta
Vulcanii noroiosi
Rezervatia Naturala de Zimbri
Valea Doftanei
Valea Doftanei e piciorul de plai despre care se vorbea în poezie, un loc sălbatic cu una dintre ultimele păduri virgine din ţară. Cu toate că depăşeşte în dimensiune celebrele staţiuni montane învecinate şi este poate chiar mai frumoasă, nu este la fel de populară, ceea ce o situează ca destinaţie perfectă dacă nu-ţi place aglomeraţia.
Pădurea Glodeasca abundă în arbori seculari de fag şi brad dar nu este prea bine marcată. Măsoară 534,9 hectare şi numără copaci cu vârste cuprinse între 100 și 300 de ani, ce ajung până la 40 – 45 de metri. În plus, este împânzită cu flori rare, protejate prin lege. Dacă vrei să vizitezi pădurea, te poţi caza în apropiere cu puţin peste 100 lei pe noapte, iar a doua zi să guşti din vestita caşcavea a zonei, o specialitate afumată, apropiată de un caş nefermentat, realizată doar din lapte de vacă.
De-a lungul Doftanei, vei găsi şi Lacul Paltinu, unde te poţi opri chiar la baraj pentru un moment de relaxare. În drum, poţi face popas şi la Castelul Iuliei Haşdeu din Câmpina, despre care se spune că este încă bântuit de spiritul ei.
Târgoviste
Vechea capitală a voievodatului valah ascunde o mulţime de atracţii turistice şi este o destinaţie uşor accesibilă, fie că vii cu trenul sau cu maşina.
Cel mai celebru monument este Turnul Chindiei, simbolul oraşului, ce măsoară 27 de metri înălţime şi numără 122 de trepte spiralate. A fost ridicat de Vlad Ţepeş în secolul XV, ca parte din Curtea Domnească. Scopul lui iniţial era unul militar, dar a servit şi ca foişor sau loc de stocare a tezarului. Numele monumentului se trage din cuvântul arhaic ce înseamnă “apus”.
Din ansamblu face parte şi Biserica Domnească, ctitorie a domnitorului Petru Cercel, ce ascunde picturi din timpul lui Constantin Brancoveanu. În plus, alături, în Parcul Chindiei se află şi o mică grădină zoologică, unde poţi vedea lei, urşi, căprioare sau o alpaca în carne şi oase.
Ia în calcul şi Muzeul sculptorului Vasile Blendea, care aduce ca stil cu Caravaggio, dar şi Muzeul de Artă din Târgovişte sau Muzeul de Istorie.
Comana
Nu departe de Bucureşti se afla comuna Comana. Aici poţi vizita mănăstirea Comana, din care face parte biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1932, sau Balta Comana, cea de-a treia zonă umedă din România şi a doua ca biodiversitate după Delta Dunării. Însă principala atracţie rămâne Parcul Natural Comana.
Grozav pentru activităţi de weekend, parcul îţi pune la dispoziţie bărci cu vâsle, bărci cu motor electric, caiace cu un loc, două sau chiar şi trei, zbor cu motoparapanta, tir cu arcul, paintball, biciclete de închiriat, teren de sport sau darts.
Această ofertă variată ajunge la maxim 100 lei/oră per activitate, cea mai scumpă alternativă fiind închirierea terenului cu nocturnă. Atenţie, totuşi, în weekend-urile de vară e aglomeraţie şi o masă la prânz se prinde greu.
Canionul Moldoveanu
Canionul Moldoveanu se afla în Munţii Făgăraşului şi este o destinaţie ideală pentru cei dornici de aventură, inclusiv pentru cei aflaţi la prima lor expediţie de acest gen pentru că este uşor de parcurs în zilele calde de vară. Îl poţi parcurge în aproximativ 3 sau 4 ore. Atenție însă: Nu pleca la drum iarna, prezintă risc de avalanşă.
Drumul spre canion oferă privelişti minunate: cascade şi formaţiuni stâncoase, umbrite de coniferi înalţi. Canionul se afla chiar sub Vârful Moldoveanu, săpat de apa Văii Rele, şi are un conţinut ridicat de calcare şi dolomite.
Viscri
Satul preferat al prinţului Charles din România, Viscri se află la o jumătate de oră depărtare de Cetatea Rupea. Specificul săsesc se regăseşte în casele colorate, împrăştiate de-a lungul văii, în jurul cărora vei vedea mulţi biciclişti, în timpul verii.
Chiar dacă drumul până aici e anevoios, merită să vii şi să te bucuri de ambianţa caldă resimţită la Viscri. Cel mai important obiectiv este Biserica Fortificată, inclusă în Patrimoniul UNESCO unde, pentru 8 lei, poţi vedea capela cea mică, grădina, poţi urca în turn sau în pod şi admira ustensilele săseşti expuse în muzeul improvizat pe prispă.
La plecare, îţi recomandăm să faci popas la Cafeneaua Internaţională, unde se servesc specialităţi locale, însă unde se plăteşte doar cash. Lucruri de cumpărat sunt şi în fata căsuţelor colorate, unde femeile îşi expun articole de îmbrăcăminte ţesute de ele.
Sighişoara
Popularizată cu Festivalul Medieval din luna iulie, Sighişoara merită vizitată oricând. Este oraşul care îţi dă impresia că ai ieşit din România şi te afli într-un tărâm cu case colorate şi turnuri cu nume simpatice.
Turnul cu ceas este cel mai vizitat dintre ele, asta şi pentru că se află în centru, lângă Piaţa Centrală. Înalt de 64 de metri, el nu a aparţinut niciodată vreunei bresle, ci a fost sediul Sfatului Orăşenesc. Ridicat în stil baroc austriac, este cel mai înalt şi mai vizibil din oraş.
Primăria se află într-un sediu impunător, ce dă minunat în poze, şi oferă o privelişte panoramică asupra Sighisoarei. De văzut mai sunt şi Biserica Mănăstirii Dominicane, Turnul Cizmarilor, al Croitorilor, al Cojocarilor sau al Măcelarilor, unde sunt expuse obiecte specifice acestor bresle.
Sibiu
Aflat pe locul 8 într-un top Forbes al celor mai idilice oraşe de locuit din Europa în 2008, Sibiu pare un muzeu stradal. Căsuţele sale unice, cu “ochi”, par să te privească pe parcursul plimbării spre Podul Minciunilor sau Muzeului Brukenthal.
Situat în Piaţa Mare, Muzeul Național Brukenthal este un muzeu de artă în palatul lui Samuel von Brukenthal, fost guvernator al Transilvaniei. Expune lucrări ale artiștilor români sau europeni, dar arhitectura și mobilierul propriu-zis al palatului sunt la fel de captivante ca și picturile.
Şi Piaţa Mică are farmecul ei, cu atât mai mult cu cât acolo se afla celebrul Pod al Minciunilor. El a fost ridicat iniţial fără piloni, de unde oamenii i-au spus “pod culcat”. În dialectul săsesc, însă, cuvântul se asociază cu “minciună”, de aici şi confuzia.
Alte obiective ar mai fi Muzeul Farmaciei, Catedrala Luterană, Casa Calfelor sau Turnul Sfatului.
Platoul Carstic Lumea Pierduta
Platoul Carstic Lumea Pierdută este locul unde poţi descoperi formaţiuni carstice pe care cel mai probabil nu le-ai mai întâlnit. Cu toate că a fost influenţat de prezenţa umană, păstrează încă o imagine sălbatică şi rămâne un colţ de natură unde te poţi relaxa în linişte. Ajungi acolo în 2 ore din Poiana Ponor, însă este un traseu uşor, perfect pentru începători.
Platoul curprinde avenul Geamănata (82m) avenul Negru (108m), avenul Acoperit, avenul Pionierilor și alte formațiuni carstice, ce oferă acces la suprafaţă unor galerii subterane. Acestea pot fi, însă, periculoase pentru că există riscul alunecării. Nu sunt recomandate pentru cei care au rău de înălţime.
Vulcanii noroiosi
Singurii vulcani noroioşi miniaturali din Europa se află în România. Chiar dacă fenomenul numit şi “ochi de glod” se regăseşte şi în Ocna Sibiului sau pe dealurile Transilvaniei, cei din judeţul Buzău sunt cei mai spectaculoşi.
Denumirea de vulcani este una populară, pentru că ei emit doar noroi sedimentar rece. Mai degrabă sunt movile conice, îmbibate cu gaz natural ce erupe de la adâncimi de peste 3000 de metri. Ploile au şi ele mare influenţă, săpând noi cratere şi modelând continuu regiunea.
Spectacolul oferit de Vulcanii Noroioşi naşte legende. Se spune despre ei că ar fi locul Necuratului pentru cazanele lui cu smoală clocotită sau că ar ascunde balauri.
Rezervatia Naturala de Zimbri
Rezervaţia Naturală de Zimbri din judeţul Neamţ se afla în localitatea Vânători şi este catalogată ca fiind printre cele mai importante din Europa. Se întinde pe aproape 12 000 de hectare iar primii zimbri, trei la număr, au fost aduşi din Polonia în 1970. Rezervaţia se alătură Pădurii de Argint şi Codrilor de Aramă, toate acestea adăpostind animale şi păsări pe cale de dispariţie: zimbri, urşi bruni, cerbi carpatini, cerbi lopătari şi găinuşe de munte.
Rezervaţia de zimbri are doar câteva animale captive, restul de aproximativ 20 de zimbri fiind în libertate în scopul reproducerii şi repopulării pădurilor. Primii zimbri au fost eliberaţi în 2012.
Acesta este planul nostru pentru 10 weekend-uri însorite, departe de aglomeraţie. Fie că te atrage farmecul medieval al Sighisoarei sau frumuseţea naturală a Lumii Pierdute, ia-ţi suficient timp pentru a vizita cele mai importante atracţii din România şi bucură-te de vacanţă.
Sursa foto: Shutterstock
