Dezvoltare personală – motivația și încrederea în sine

Dezvoltarea personală, un proces continuu
Rolul motivației în dezvoltarea personală
Importanța încrederii în sine pentru dezvoltarea personală

Dezvoltarea personală, un proces continuu

În zilele noastre, dezvoltarea personală a devenit parte integrantă a fiecărei zile. Să vrei să dezvolți o abilitate care nu are nimic în comun cu munca ta nu mai este ceva ieșit din comun. Învățarea unei limbi străine chiar și după ce ți-ai terminat socotelile cu școala este chiar încurajată. Să vrei să fii mai fericită decât în urmă cu un an nu înseamnă că trebuie să faci sacrificii.

Cum schimbările radicale de pe o zi pe alta nu sunt dezirabile (și, de multe ori, chiar imposibile, și astfel ajungi să renunți), japonezii au început să folosească o tehnică inedită, kaizen. Folosită mai întâi în mediul de afaceri, apoi și în viața personală, kaizen înseamnă o dedicare a atenției și a timpului unor schimbări mici, în fiecare zi. „Fă cu 1% mai mult decât în ziua precedentă”,spune teoria japoneză.

Poate că nu pare mult, însă la sfârșitul unui an, de exemplu, cu siguranță se va vedea progresul. Fie că vrei să înveți o limbă străină sau să deprinzi un stil nou de dans, să începi ușor și să-ți stabilești obiective pe termen scurt reprezintă cheia sigură spre succes.

Citește și : Cum alegi produsele cosmetice

Ce înseamnă dezvoltarea personală

Dezvoltarea personală își are originile în filosofia antică: cea atribuită lui Aristotel în Europa și învățăturile lui Confucius în Asia. Dacă unii voiau să descopere semnificația vieții și cum poți fi fericit, alții erau ceva mai pragmatici. Potrivit lui Michel Foucault în Îngrijrea Sinelui, la grecii și romanii din Antichitate dezvoltarea personală se numea epimelia și consta în diete, mișcare, abstinență sexuală, meditație și rugăciune.

Acoperind arii variate, de la înțelegerea propriei identități la dezvoltarea unor talente latente, de la îmbunătățirea condițiilor de viață la realizarea visurilor și aspirațiilor, dezvoltarea personală contribuie nu doar la aspectul unui individ, ci conferă și avantaje în fața celorlalți în ceea ce privește cariera. La fel ca un stil de viață sănătos, dezvoltarea personală este un drum de durată care se întinde pe parcursul întregii vieți.

Importanța dezvoltării personale în atingerea succesului

Dezvoltarea personală este de multe ori corelată cu obținerea succesului, personal și profesional. Împlinirea personală aduce cu sine și dorința de a fi fericit și la locul de muncă. Învățarea unei limbi străine, de exemplu, nu numai că îți va oferi noi oportunități pentru a avansa, ci te va motiva să îți stabilești obiective realiste în viața profesională.

Dezvoltarea personală te va ajuta să te cunoști mai bine, să îți descoperi slăbiciunile și să le depășești, să ai relații mai bune atât cu prietenii și familia, cât și cu colegii de la locul de muncă. Planificarea fiecărei zile din timp (în funcție de prioritate) și productivitatea pe care o obții drept urmare a acestui fapt vor face să fii remarcată de cei din jur. În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos te va face să strălucești.

Succesul este direct legat de evoluția ta, în primul rând pentru că nu îți poți atinge potențialul maxim fără a învăța câteva abilități noi, fără a fi empatic cu ceilalți, fără a te cunoaște mai bine.

Sursa foto: Pexels

Care sunt cele mai importante arii de dezvoltare personală

Dezvoltarea personală este un domeniu amplu, din ce în ce mai interesant pentru oamenii din întreaga lume. Este atât de popular pentru că acoperă întregul spectru al vieții. În continuare enumerăm cele mai importante „subdiviziuni” ale dezvoltării personale:

• dezvoltarea spirituală – fie că ești o persoană religioasă sau nu, dezvoltarea spirituală înseamnă mai mult decât conexiunea cu divinitatea. Se referă la stabilirea unei conexiuni cu lumea din jurul tău. Astfel, înveți mai multe lucruri despre propria persoană în relație cu ceilalți. Experții spun că acest tip de dezvoltare contribuie la succesul celorlalte;

• dezvoltarea emoțională – forța emoțională îți va servi nu doar în viața personală, ci și în cea profesională. Deși este dificil de schimbat modul în care reacționezi, acest lucru nu este imposibil. Controlul emoțiilor este unul dintre lucrurile de bază ale dezvoltării personale. Abordate treptat, eventual cu ajutorul unui jurnal în care vei scrie zilnic, emoțiile vor ajunge să fie sub controlul tău și nu invers;

• dezvoltarea mentală – aceasta îți influențează relațiile cu cei din jur și cariera, așa că ar fi bine să îi acorzi un plus de atenție. Dacă emoțiile sunt ținute în frâu în timp și cu efort susținut, dezvoltarea mentală are loc prin alternarea momentelor de activitate maximă pentru creier cu cele de relaxare. Iar cum creierul poate învăța lucruri noi mulți ani la rând, „educația” sa nu se încheie niciodată;

• dezvoltarea socială – nu ești în largul tău atunci când trebuie să ții un discurs sau în momentul în care trebuie să îți convingi colegii că ideea ta este cea mai bună? Dezvoltarea socială te poate ajuta. Aceasta se va realiza atât prin cursurile susținute de experți în comunicare, cât și prin interacțiunile de zi cu zi. Participarea la conferințele organizate de experții din domeniul tău de activitate te ajută în procesul de networking – cu toții sunt acolo pentru a învăța ceva nou, așa că de ce nu ai face schimb de idei cu ei? În această categorie intră și învățarea unei limbi străine. Acest lucru nu este surprinzător pentru că o astfel de deprindere îți permite să comunici mai bine cu partenerii străini din companie;

• dezvoltarea fizică –  totul începe de la sănătate. Chiar dacă ești sănătoasă, treci pe la un doctor pentru a afla dacă totul este în regulă și pentru a primi sfaturi în privința programului de activitate fizică. Dezvoltarea fizică se referă la un stil de viață sănătos. Mișcarea, mesele sănătoase luate la ore fixe, necesarul de relaxare și de somn contribuie la menținerea unui corp capabil să înfrunte provocările de zi cu zi.

Odată ce ți-ai stabilit obiectivele pe termen scurt și lung în aceste arii ale dezvoltării personale, vei trece în zona dezvoltării profesionale, care este puternic influențată de schimbările din zona personală.

Metode de dezvoltare personală

Poate cea mai bună metodă de dezvoltare personală este să citești. Că este vorba de „Meditațiile” lui Marcus Aurelius, cunoscute deja în jurul anului 200 d. H. și încă relevante astăzi, sau o biografie/autobiografie a unui om de afaceri, cititul îți deschide mintea spre idei noi, te ajută să formezi conexiuni și te inspiră să acționezi (cărțile de dezvoltare personală).

O altă metodă testată de milioane de oameni pe tot cuprinsul lumii este participarea la o conferință sau un seminar de dezvoltare personală. Întreabă-ți prietenii sau colegii care au fost la astfel de întâlniri pentru a afla care speakeri oferă soluții practice și care aleg doar să îți spună o poveste ambalată frumos.

Dezvoltă-te prin activități care nu îți amintesc de muncă. Poate părea paradoxal, însă nu trebuie (doar) să participi la conferințe pentru a-ți șlefui abilitățile de comunicare. Poți face acest lucru participând la petreceri, de exemplu, și interacționând cu cei pe care nu îi cunoști. Un curs de Zumba va fi întotdeauna mai incitant decât o oră petrecută pe bicicleta eliptică.

Indiferent de ce vrei să îmbunătățești la propria persoană, nu uita să îți oferi o mică răsplată atunci când îți atingi un obiectiv. Ai trecut de la nivelul A2 la B1 la germană? Ia-ți un bilet la film (dacă e tot în limba germană, cu atât mai bine).

Sursa foto: Unsplash

Rolul motivației în dezvoltarea personală

Motivația se află în centrul dezvoltării personale. Atunci când ești motivată, ești plină de energie, atentă, soluțiile apar parcă de nicăieri. Când ești motivată, reacționezi mult mai bine la piedici și la eșecuri și treci cu brio peste perioadele dificile. Când nu ești motivată, pe de altă parte, viața este plictisitoare, eforturile par a nu te duce nicăieri, iar progresul are loc cu viteza melcului.

Poate cel mai cunoscut psiholog care a studiat rolul motivației în dezvoltarea personală este John Heron. Acesta, în cartea sa “Feeling and Personhood – Psychology in  Another Key”, stabilește o legătură între motivație și psihicul uman. Heron spune că ajungem să fim motivați de un proiect în momentul în care stabilim o conexiune cu acesta (partea emoțională) și suntem deschiși tuturor posibilităților care ni se deschid (partea imaginativă). Autorul Joseph Campbell susține teoria lui John Heron, spunând că motivarea și implicarea cu tot spiritul într-un proiect (fie el personal sau profesional) ne vor face mai fericiți.

Ce înseamnă motivația personală și cum ne influențează viața

Motivația este cea care te duce din punctul A în punctul B. Fie că e vorba de o vacanță în Patagonia, o casă la țară sau deprinderea comunicării în public, motivația este cea care te face să nu renunți pe drum.

Fotografia cu vacanța de vis folosită pe post de wallpaper la calculator sau planurile detaliate despre cum va arăta casa ta sunt un bun combustibil pentru a te motiva să lucrezi cu spor pentru a-ți atinge obiectivele. Stabilite pe termen lung sau scurt, acestea trebuie să fie suficient de incitante pentru a te provoca, însă nu extrem de complexe (teama de prea mult în prea puțin timp ne face să renunțăm ușor).

În cartea sa intitulată „Inteligența emoțională”, Daniel Goleman identifică patru elemente componente ale motivației umane:

• Dorința (personală) de a obține ceva, de a-ți îmbunătăți viața sau de a dobândi un anumit grad de bunăstare;

• Angajamentul față de obiectivele personale sau profesionale;

• Inițiativa – impulsul de a acționa atunci când apar oportunitățile;

• Optimismul – capacitatea de a continua să lupți pentru obiective în ciuda nereușitelor.

Motivația personală este forța care contribuie nu doar la succesul personal, ci și la cel  profesional.

Sursa foto:Unsplash

Tipuri de motivație personală

Motivația personală poate fi de două tipuri: intrinsecă și extrinsecă, fiecare dintre ele cu propriile beneficii și provocări.

Motivație intrinsecă

Atunci când ești motivat intrinsec, o activitate îți oferăsatisfacție personală. Întreprinzi o activitate pentru beneficiile sale pentru tine. Aici intră deprinderea unei anumite abilități pentru simplul motiv că vrei să te autodepășești sau exercițiile fizice, mișcarea, pentru că îți dau un plus de energie și fericire dimineața.

Un studiu realizat de un cercetător de la Stanford spune că aprecierea lucrurilor mici făcute de copii contribuie la creșterea motivației intrinseci a acestora. Pe de altă parte, prea multă laudă duce la scăderea motivației intrinseci.

După mai multe experimente, pionierii motivației intrinseci au ajuns la concluzia că este nevoie de mai mulți factori pentru ca o persoană să fie motivată intrinsec. Astfel, o activitate trebuie să includă o curiozitate, o provocare, imaginație, competiție și recunoaștere.

Motivație extrinsecă

Motivația extrinsecă, pe de altă parte, pleacă dintr-o dorință externă, cu obiectivul de a obține aprecierea celorlalți sau pentru a evita o consecință negativă. Astfel, poți citi o carte pentru că îți este utilă la job, îți poți face abonament la sală pentru că vrei să arăți bine pentru cei din jur, începi să deretici prin casă pentru că vin musafirii peste două ore. Un salariu mai mare sau un grup care te susține atunci când alergi la maraton țin tot de motivația extrinsecă.

Ca revers al acestei monede, motivația extrinsecă înseamnă și evitarea unor pedepse (atunci când îți lași mașina în parcare nu doar din spirit cetățenesc, ci pentru că îți este teamă că dacă o vei lăsa mai aproape de cafeneaua în care te întâlnești cu fetele, vei primi o amendă), a decăderii în ochii colegilor sau a pierderii locului de muncă.

Deși poate părea superficială, motivația extrinsecă are câteva beneficii care merită să fie luate în considerare. O răsplată pentru un task de care nu ești interesată poate fi de multe ori o motivație suficientă pentru a te apuca de muncă. Răsplata care variază de la promovări la bonusuri și premii ne motivează de multe ori să învățăm lucruri noi și să ne autodepășim limitele. Ca și în cazul motivației intrinseci, prea multe laude pentru o activitate care deja te împlinește din punct de vedere personal duc, potrivit oamenilor de știință, la o scădere a motivației extrinseci.

Resurse pentru formarea și dezvoltarea motivației personale

Motivația personală se poate forma nu doar citind cărți (și bloguri), ci și ascultând podcasturi, vizionând discursuri (online).

Cele mai renumite cărți motivaționale

Dacă biografiile îți arată traseul de multe ori întortocheat al vieții unui om de succes, cărțile de dezvoltare personală îți spun ce trebuie să faci pentru a-ți atinge obiectivele și pentru a-ți împlini visurile.

Poate cea mai populară carte de dezvoltare personală este „Secretele succesului. Cum să vă faceți prieteni și să deveniți influenți” a lui Dale Carnegie, lansată în urmă cu mai bine de 80 de ani. Alte cărți care nu ar trebui ratate, dacă ești interesat de cărți motivaționale, sunt „Mai inteligent, mai repede, mai bine” a lui Charles Duhigg, “Designing Your Life: How to Build a Well-Lived, Joyful Life”, „Cum să livrezi fericire. Calea către profituri, pasiune și scop” scrisă de CEO-ul Zappos, Tony Hsieh și „Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat” a autorului Daniel Pink.

Sursa foto: Pexels

Cele mai interesante podcasturi motivaționale

Tim Ferriss este autorul mai multor cărți devenite bestseller New York Times, printre care se numără „Săptămâna de lucru de 4 ore”, „Corp în 4 ore” și „Chef în 4 ore”. Ferriss are și un podcast în cadrul căruia invită pentru interviuri tot felul de persoane fascinante, de la oameni de afaceri la artiști și sportivi. Cele mai interesante episoade sunt cele în care au fost invitați Maria Popova (fondatoarea brainpickings.org), Tony Robbins (unul dintre cei mai populari speakeri motivaționali), și Arnold Schwarzenegger.

Alte podcasturi motivaționale care merită să fie ascultate sunt “The GaryVee Audio Experience” (unul dintre cei mai urmăriți speakeri motivaționali de pe Facebook și autor al mai multor cărți), “This Is Your Life” (un podcast despre cum poți avea viața pe care ți-o dorești), “Happier with Gretchen Rubin” (un podcast despre fericire și cum gesturi mici repetate în fiecare zi îți aduc succesul) și “The School of Greatness with Lewis Howes” (un podcast în care Howes te motivează nu doar să te ridici de pe canapea, ci și să te apuci de treabă).

Oameni de succes cu un puternic discurs motivațional

Pe lângă Oprah Winfrey, Arianna Huffington, Jeff Bezos și Warren Buffett, care apar mai rar la conferințe din cauza programului aglomerat, alte personalități vorbesc despre motivație și despre depășirea greutăților. Printre acestea se numără Nick Vukicic (născut fără mâini și fără picioare, a urcat un munte, s-a însurat și face sport), Richard Branson (fondatorul corporației Virgin) și Jack Welch (om de afaceri și fost CEO al General Electric).

Cele mai apreciate clipuri YouTube sau TEDx cu impact motivațional

Unul dintre cele mai vizualizate clipuri motivaționale de pe YouTube este cel al discursului susținut de Steve Jobs în 2005. Acel discurs spune că, oricum am lua-o, viața este scurtă și că ar fi bine să facem ceea ce ne place și că atunci când ne uităm dimineața în oglindă și nu suntem mulțumiți de ceea ce vedem să facem o schimbare.

Mai sunt și alte clipuri care te fac să sari dimineața din pat plin de încredere în tine și motivat să îți construiești viitorul. Acestea sunt: „Liderii care ne inspiră să acționăm”, „Puzzle-ul motivației”, „Ce ne face să ne îndrăgim munca”, „Cum să fim motivați de eșecuri”, „Liderii excepționali inspiră” și „Pasiunea și perseverența sunt (uneori) mai importante decât IQ-ul”.

Sursa foto: Pexels

Bloguri motivaționale renumite

Blogurile motivaționale, spre deosebire de cărțile motivaționale, îți oferă bucățele de informații care pot fi digerate și apoi aplicate imediat. Cele mai populare bloguri motivaționale sunt:

• • lifehack.org
  • tailopez.com
  • tinybuddha.com
  •  jamesclear.com
  • markmanson.net
  • zenhabits.net
  • jamesaltucher.com
  • pickthebrain.com
  • motivateme.in
  • fearlessmotivation.com

Înainte de a le adăuga pe toate în agregatorul de știri, aruncă un ochi pe fiecare în parte, citește câteva articole și alege-le pe acelea care se axează pe schimbările pe care vrei să le faci și care îți oferă sfaturi practice ușor de pus în aplicare.

Activități care te ajută în educarea automotivării

Ce mai poți face pentru a te automotiva, pe lângă a citi cărți și bloguri și a viziona discursuri motivaționale? Ei bine, mai sunt câteva lucruri la care poți apela. Vizualizarea este unul dintre cele mai puternice trucuri ale dezvoltării personale. Aceasta implică să îți imaginezi cum vei arăta sau cum te vei simți odată ce îți vei îndeplini un obiectiv anume (să călătorești în x țări, să înveți trei limbi străine, să ai un stil de viață sănătos sau să fii mai productivă în activitatea ta).

La fel funcționează și automotivarea. Imaginează-ți cât de mândră vei fi după ce vei fi terminat un anumit proiect pe care în momentul de față nu îl suporți, cum vor arăta fotografiile înrămate din călătorii sau cât de mult se va lărgi rețeaua de persoane pe care o cunoști odată ce vei putea vorbi mai multe limbi străine.

Un alt truc ușor de pus în aplicare este să îți pui întrebări, dimineața sau seara, în funcție de timp și de chef. „Ce am făcut azi pentru a-mi atinge obiectivul X?” sau „Care este cel mai incitant lucru la proiectul Y?” pot fi două dintre acestea.

Fă ceva oricât de mic în fiecare zi. Dacă înveți o limbă străină, de exemplu, doar cinci minute, pentru început, îți vor fi arhisuficiente pentru a te ține în priză și pentru a-ți menține treaz interesul. Treci mai apoi la 10 sau 15 minute și tot așa. Dacă te decizi să începi să faci mișcare regulat, nu sări direct la o oră pe zi la sală. Parchează mașina ceva mai departe de casă. Lasă liftul să-l folosească vecinii și mergi pe scări.

Documentează-te înainte de a pleca la drum. Sigur pare minunat să ai o casă la țară cu o grădină cu flori, leagăn și piscină. Însă pentru a pune acest vis în aplicare ai nevoie de planuri, de idei de design, de timp pentru a alege locul perfect. Discută cu familia pentru ca visul tău să se potrivească și cu ce vor ei (copiii sigur vor dori un spațiu de joacă în grădină). Pune totul pe hârtie sau, și mai bine, într-un document online la care poți adăuga imagini pentru fiecare colțișor în parte.

Alte resurse motivaționale

Dacă ai ceva mai mult timp la dispoziție, poți oricând să te orientezi spre un coach personal sau spre cursurile motivaționale, fie ținute live, fie online. Dacă alegi cursurile online poți opta pentru o mare varietate, de la cele gratuite oferite de Courserala site-urile care strâng laolaltă cursuri motivaționale de pe mai multe platforme (MOOCList și ClassCentralsunt doar două dintre ele), la cele plătite oferite de >The Telegraph sau Udemy.

Sursa foto: Unsplash

Importanța încrederii în sine pentru dezvoltarea personală

Încrederea în sine se dezvoltă pe parcursul vieții, încă din primii ani ai copilăriei, atât în familie, cât și la școală, în momente-cheie în viața unui om în care încep să se contureze imaginea de sine și apoi stima de sine.

Ce înseamnă încrederea în sine și cum ne influențează viața

Încrederea în sine se referă la atitudinea pe care o ai față de propria persoană, atitudine care îți permite să îți atingi obiectivele. Psihologii definesc încrederea în sine ca o gândire pozitivă cu așteptări realiste. Aceasta este indusă de cele mai multe ori încă din copilărie, atunci când un părinte îi dă mici sarcini copilului și nu apelează la tehnica „lasă că fac eu”. Încrederea în sine se construiește prin responsabilizare și prin confruntarea cu propriile greșeli. Copilul vede că nu este trimis în camera lui atunci când nu își spală farfuria cum trebuie și astfel începe să simtă cum este să fii „om mare”.

Încrederea în sine nu este importantă doar în copilărie, ci mai ales la maturitate. În momentele în care ești într-un impas sau suferi o înfrângere, încrederea în sine contribuie în mare măsură la momentul în care te ridici și mergi mai departe. O persoană cu încrederea în sine ridicată își înțelege limitele și totuși face tot ceea ce îi stă în putință pentru a și le depăși.

O persoană încrezătoare va învăța din greșeli și le va lăsa în trecut, concentrându-și atenția asupra noilor planuri sau proiecte. Încrederea în sine te ajută să empatizezi cu ceilalți și să construiești relații solide, atât personale, cât și profesionale. Această calitate te face dornică să îți expui ideile și, în același timp, suficient de matură pentru a accepta criticile constructive.

Încrederea în sine înseamnă de fapt mai multe lucruri care formează, într-o formă sau alta, personalitatea unui individ. Umorul, empatia, rezistența în fața problemelor, inteligența emoțională, toate contribuie la crearea unei persoane care transmite încredere în sine.

Factori care influențează încrederea în sine

Încrederea în sine se construiește treptat, încă din copilărie. Însă cum încrederea în sine scăzută contribuie de cele mai multe ori la agresiuni din partea colegilor sau poate duce la consum de alcool, este bine de știut care sunt factorii care o influențează:

• • • depresia – cu o predispoziție genetică, depresia este genul de factor care poate fi observat destul de greu. „Este timidă”, spun prietenii și familia. Această boală poate deriva și dintr-un nivel scăzut al încrederii în sine – atunci când ești extrem de critică vizavi de propria persoană (într-atât încât nu poți niciodată să îți mulțumești eul perfecționist). Cu toții suntem nesiguri din când în când, însă atunci când situația persistă, ar trebui să iei măsuri pentru a schimba lucrurile;
  • • susținerea socială – aceasta se formează atât acasă, în familie, cât și la școală și apoi la locul de muncă. Dacă o persoană a crescut într-un mediu în care a fost iubită și ocrotită și are un grup solid de prieteni, încrederea în sine are mari șanse să fie ridicată. În comparație cu acest caz, lipsa dragostei familiale și a prietenilor duce nu doar la însingurare, ci și la un nivel scăzut al încrederii în sine. De asemenea, acest lucru este influențat și de diferențele fizice, rasiale sau religioase. Acestea contribuie, la rândul lor, la scăderea încrederii în sine;
  • • imaginea corporală – acest factor poate avea un impact major asupra unei persoane nu doar în adolescență, ci și la maturitate. Diferențele de greutate sau înălțime sau atenția nedorită pot trezi sentimentul rușinii la oricine. O persoană cu încrederea în sine scăzută, însă, devine mult mai conștientă de aceste distincții și începe să se compare cu cei din jur. Felul în care te îmbraci și cum îți accesorizezi ținuta contribuie și ele la creșterea sau scăderea încrederii în sine (hainele elegante îți oferă un plus de încredere);
  • • echilibru între viața personală și cea profesională – lipsa unui echilibru între personal și profesional poate da peste cap chiar și pe cei mai încrezători dintre noi. Atunci când unul dintre aceste aspecte ale vieții începe să te depășească, încrederea în sine începe să se șubrezească și ea. Când se întâmplă acest lucru, încearcă să îți delimitezi în agendă timpul personal de cel dedicat profesiei. O simplă plimbare în parc sau un masaj pot constitui „timp personal” dacă mai mult timp liber nu ai;
  • • vocea interioară –  potrivit lui Freud, ființa umană este „împărțită” în trei euri, unul exterior (persoana fizică), eul rebel și supraeul (eul perfecționist). Atunci când aceste două voci interioare se „ciondănesc”, consecințele se răsfrâng asupra încrederii în sine. Dacă o concluzie a celor două este „asta este prea dificil, o să eșuez”, atunci asta va fi percepția, iar posibilitatea de a-ți asuma riscuri se apropie de zero. În aceeași măsură, dacă vocea interioară este în acord cu decizia pe care vrei să o iei, atunci poți realiza tot ceea ce îți propui. Însă cu cât mai multe lucruri sunt percepute ca dificile de vocea interioară, cu atât încrederea în sine va scădea. Pentru a contracara această voce interioară care vrea să te țină în siguranță cu orice preț, poți apela la vizualizări (îți imaginezi cum te vei simți după ce ai terminat acel proiect la care lucrezi de luni bune) sau la afirmații pozitive („Pot să fac asta!”).

Atât intrinseci, cât și extrinseci, acești factori contribuie nu doar la formarea imaginii de sine, ci și la conturarea personalității. Dacă simți că oricare dintre acestea îți afectează negativ viața, ia măsuri: documentează-te, vorbește cu prietenii, consultă un specialist.

Legătura dintre stima de sine și încrederea în sine

Dacă încrederea în sine se referă la atitudinea noastră față de toate provocările vieții și felul în care aceasta ne ajută să obținem ceea ce ne dorim, stima de sine se referă mai degrabă la autoevaluarea noastră în raport cu propriile așteptări. Stima de sine este ridicată în momentul în care suntem mulțumiți de propriul comportament și de rezultatele eforturilor noastre. În general, o stimă de sine ridicată este corelată cu un nivel ridicat al încrederii în sine.

Cu alte cuvinte, stima de sine se referă la experiența noastră interioară („Ce cred despre mine?”), iar încrederea în sine la cea exterioară („Sunt capabil să fac x?”).

Iar atunci când stima de sine este scăzută, de exemplu, atunci când eşti foarte critic cu tot ceea ce faci, în timp, una dintre consecinţe va fi şi scăderea încrederii în sine. Cum îţi poţi îmbunătăţi stima de sine? O sugestie în acest sens este să te gândeşti la lucrurile pe care ceilalţi le apreciază la tine şi apoi să faci o listă cu punctele tale forte – pragmatismul și eficiența acestei idei te vor face să vezi cu alţi ochi autocritica şi să descoperi că poate nu e totul aşa de negru.

Tehnici de formare și dezvoltare a încrederii în sine

Deşi inițiată încă din copilărie, dezvoltarea încrederii în sine este un proces care continuă pe tot parcursul vieţii. Fie că ai mai multă sau mai puţină încredere în sine, aceasta se poate cultiva apelând la câteva tehnici relativ simple: gândind pozitiv, folosindu-te de limbajul trupului, fiind pregătită să înfrunţi eşecurile, să îţi confrunţi propriii demoni prin introspecție, prin definirea unor obiective clare şi a unor principii de viață, precum şi prin deschiderea spre nou.

Sursa foto: Pexels

Rolul gândirii pozitive în dezvoltarea încrederii în sine

Gândirea pozitivă conduce de cele mai multe ori la rezultate pozitive, aşa că data viitoare când ai de lucrat la un proiect complex, pune pe „stop” gândurile negative care îţi dau peste cap încrederea în sine. Ţine un jurnal în care să notezi momentele bune ale zilei şi rezultatele pozitive. Atunci când ai o stare mai proastă, rezultatele pozitive din trecut te vor motiva să vezi partea plină a paharului.

Rolul limbajului trupului în dezvoltarea încrederii în sine

Încrederea în sine se dezvoltă şi prin limbajul trupului. Postura, felul de a vorbi, stabilirea contactului vizual cu ceilalţi au un rol deosebit în construcţia sa. Simplul fapt de a merge drept sau de a sta drept pe scaun le va transmite celorlalţi că eşti o persoană care are încredere în sine. Priveşte persoanele cu care vorbeşti drept în ochi – acest lucru dezvăluie o persoană încrezătoare în propriile forţe. Înainte de a alege o anumită ţinută, încearc-o acasă pentru a fi sigură că totul este la locul lui. Atunci când eşti implicată într-o discuţie, ultimul lucru de pe lume pe care să-l faci ar fi să acorzi atenţie materialului fustei tale şi nu persoanei din faţa ta.

Pregătirea pentru a face față eșecului, importantă în dezvoltarea încrederii în sine

Nu poţi preveni toate rezultatele negative, însă pregătirea în avans (eventual luând în considerare lucrurile care ar putea ieşi rău) contribuie la dezvoltarea încrederii în sine. Imaginează-ţi cum te vei simţi după ce ai dat acel test sau ai terminat un proiect la care lucrezi de luni bune.

Uneori, însă, chiar şi cu toată pregătirea din lume vei da greş. Este parte din viață şi nu ai de ales decât să accepţi acest lucru, să înveţi din eşecuri şi să mergi mai departe, spre următoarea provocare. Încrederea în sine este determinată de felul în care revenim, de modul în care ne ridicăm după ce am pierdut o luptă. Un bun exemplu de folosire a unui eşec pentru a-ţi dezvolta încrederea de sine este să te concentrezi (constructiv) asupra a ceea ce nu a mers bine (vreuna din abilitățile tale are nevoie de o îmbunătăţire?). Citeşte cărţi/bloguri şi mergi la cursuri pentru a-ţi corecta lipsurile.

Sursă foto: Unsplash

Introspecția, un pas important în dezvoltarea încrederii în sine

Introspecţia este unul dintre cei mai importanţi paşi ai dezvoltării încrederii în sine. Aceasta se referă la examinarea propriilor gânduri şi emoţii, trăiri şi amintiri. Cum ne ajută introspecţia să ne dezvoltăm încrederea în noi? O primă consecinţă a introspecţiei este că începem să observăm obiceiurile negative. Aici intră orice, de la alegerea unei relaţii la felul în care interacţionezi cu colegii. Atunci când îţi pui în perspectivă relaţiile şi locurile de muncă, invariabil câteva lucruri se vor repeta. Probabil că nu totul va fi pe placul tău, însă recunoaşterea şi corectarea obiceiurilor negative va contribui la creşterea încrederii în sine.

Vederea de ansamblu te ajută să vezi lucrurile altfel. Poate crezi că 30 de minute de mișcare pe zi nu înseamnă prea mult, însă după un an sigur vei observa îmbunătăţirea stării de spirit şi creşterea rezistenţei la efort.

Într-un final, introspecţia îţi permite să înţelegi că există lucruri pe care nu le poţi controla, şi astfel te ajută să te concentrezi asupra lucrurilor a căror schimbare stă în puterea ta. Traficul de dimineaţă, părerile şefului sau ploaia din weekendul în care voiai să mergi la mare îţi dau bătăi de cap, însă a înţelege că acestea nu depind de tine te va face să te concentrezi pe ceea ce contează cu adevărat.

Definirea și respectarea propriilor principii, un stâlp solid în dezvoltarea încrederii în sine

Fără existenţa unor principii, viaţa poate părea lipsită de direcţie. Acestea variază de la „Ajută-i pe cei din jur”, la „Poartă-te cu alţii aşa cum vrei să se poarte cu tine” și la „Trăieşte-ţi pasiunile”. Asigură-te însă că acele reguli puse pe un panou în faţa biroului sau purtate de colo-colo ca un accesoriu chiar sunt puse în aplicare.

Principiile de viaţă sunt în general definite fără că noi să ne concentrăm asupra lor. Experienţele, comportamentele celor din jur, cărţile pe care le citim, dorinţa de a aparţine unui grup, toate contribuie la definirea şi redefinirea principiilor de viaţă. De multe ori, un eveniment plăcut (naşterea unui copil) sau neplăcut (decesul unui prieten) ne pot da peste cap regulile după care ne trăim viaţa.

Sursa foto: Pexels

Definirea corectă a obiectivelor, importantă pentru dezvoltarea încrederii în sine

Ca factor major al oricărui succes în viaţă, încrederea în sine este construită şi prin definirea obiectivelor. Poate că tehnica cel mai uşor de pus în practică pentru a defini propriile obiective este prin metoda SMART, stabilită în 1981 de George T Doran într-un articol intitulat “There’s a S.M.A.R.T. Way to Write Management’s Goals and Objectives”. Astfel, un obiectiv trebuie să fie specific (într-un domeniu specific de activitate), măsurabil (să existe posibilitatea măsurării progresului), accesibil (specific celui care îl realizează), relevant (cât mai aproape de adevăr pentru realitatea „de pe teren”) şi încadrat în timp (stabilirea unui interval de timp în care trebuie dus la îndeplinire).

SMART sau nu, obiectivele pot fi pe termen scurt şi pe termen lung. Realizarea celor pe termen scurt (de la câteva săptămâni la câte luni) ne face suficient de încrezători în propriile forțe pentru a ne stabili obiective pe termen lung (1-5 ani). Dacă un obiectiv pe termen scurt este să îți planifici vacanţa exotică de peste trei luni, unul pe termen lung vizează o schimbare de carieră sau mutarea la casă peste trei ani.

Stabilirea acestor obiective nu aduce beneficii doar prin ele însele, ci şi prin impactul asupra încrederii în sine. Odată atins un obiectiv, devenim mai încrezători şi ţintim mai sus. Nu uita însă ca, pentru fiecare obiectiv atins, să îţi oferi o răsplată, oricât de mică ar fi, pentru a marca momentul.

Deschiderea către nou și continua asimilare de cunoștințe, importante în dezvoltarea încrederii în sine

Odată ce ai asimilat și ai pus în practică noi cunoștințe, te remarci tot mai ușor și îți oferi noi șanse pentru a progresa în viața profesională. În plus, odată ce ai dobândit noi abilități, vei deveni mai încrezătoare în propriile forțe, vei risca mai mult și astfel îți vei crea noi șanse de reușită. Oamenii de știință au confirmat, la rândul lor, că asimilarea de cunoștințe pe parcursul întregii vieți contribuie la dezvoltarea încrederii în sine.

Deschiderea spre nou este şi ea legată nu doar de deprinderea unor abilități, ci şi de dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, acceptarea greşelilor şi a schimbării (pe care nu o putem controla), trăirea unor experienţe noi prin stabilirea unor obiective (dacă nu ai fost niciodată în drumeţie, începe cu ceva uşor, cu un munte de câteva sute de metri înălțime) şi faptul că realizezi că nimeni nu este bun din prima la orice activitate ar întreprinde ne deschid uşa spre noi oportunităţi (personale şi profesionale) pe care, în alte condiţii, le-am putea rata.

Sursa foto: Unsplash

Sportul și activitățile fizice, importante în dezvoltarea încrederii în sine

Auzim peste tot îndemnul să facem mai multă mișcare. Însă contrar a ceea ce spun experții în sport, studiile au arătat că 30 de minute în fiecare zi sunt mult mai benefice pentru sănătate și starea de spirit decât trei-patru ore pe săptămână (în zile neconsecutive). În plus, indiferent de cât efort depui în cele 30 de minute, simpla idee de activitate fizică va contribui la creșterea încrederii în noi (și la scăderea stresului). Iar dacă adaugi și o piesă muzicală dinamică, încrederea sporește cu atât mai mult – muzica optimistă ne face să ne simțim că deținem controlul.

Resurse pentru dezvoltarea încrederii în sine

Dezvoltarea încrederii în sine este un proces de durată. Acest lucru se poate realiza citind cărţi şi bloguri despre încrederea în sine, vizionând clipuri online, ascultând podcasturi şi fiind atentă la felul în care lumea şi cei din jur te afectează.

Cele mai renumite cărți despre dezvoltarea încrederii în sine

Poate principala sursă de obţinere a informaţiilor atunci când ne documentăm pentru dezvoltarea încrederii în noi, cărţile oferă sfaturi pentru a avea mai multă încredere în sine şi explicaţii ştiinţifice care ne justifică o încredere în sine redusă (şi cum să o îmbunătăţim). “100 Ways to Boost Your Self-Confidence: Believe în Yourself and Others Will Too” a lui Barton Goldsmith vine la pachet cu 100 de sfaturi de pus în aplicare pentru a te ajuta să fii mai încrezătoare în propriile forţe. Alte cărţi care nu ar trebui ratate dacă vrei să înveţi cum să ai mai multă încredere în tine sunt “Awaken the Giant Within” a lui Tony Robbins, “What’s Holding You Back?” de Sam Horn, “The Confidence to Be Yourself: How to Boost Your Self-Esteem” de Brian Roet, “How to Develop Self-Confidence” de Dale Carnegie (autorul celei mai populare cărţi de dezvoltare personală, “How To Win Friends and Influence People”) şi “Change Your Thoughts Change Your Life” a lui Wayne Dyer.

Cele mai apreciate videoclipuri YouTube sau TEDx despre dezvoltarea încrederii în sine

Uneori, un videoclip de 10-20 de minute este suficient pentru a te face să te simţi mai bine şi să fii mai încrezătoare în propriile forţe. În rândurile de mai jos am enumerat pentru tine cele mai populare clipuri despre dezvoltarea încrederii în sine:

• • • “Succes, eșec și dorința de a continua să creezi” – Elizabeth Gillbert

În acest videoclip, autoarea romanului „Mănâncă, roagă-te, iubeşte” vorbeşte despre perioada în care lucra ca pe post de chelneriţă şi avea eşecuri după eşecuri cu propunerile trimise la edituri. Ea face legătura dintre modul în care percepem succesul şi eşecul şi oferă câteva sfaturi pentru a rămâne creativ, chiar şi în momentele de disperare.

• • • “Cum am scăpat de tracul de scenă” – Joe Kowan

Într-un videoclip de doar opt minute, cântăreţul de muzică folk Joe Kowan vorbeşte despre emoţiile pe care le simţim cei mai mulţi dintre noi atunci când urcăm pe scenă sau când avem de ţinut un discurs. Pentru el, dorinţa de a fi pe scenă şi nu doar în spatele ei, în rolul de compozitor, a fost mai mare decât teama de eşec.

• • • “The Optimism Bias” – Tali Sharot

Autoarea cărţii cu acelaşi nume, Tali Sharot ne spune în acest clip că optimismul este ca o superputere. Că ne ţine motivaţi atunci când nu ne iese ceva şi că ne face să ne simţim mai bine cu noi înşine.

• • • “The skill of self-confidence” – Ivan Joseph

Pentru antrenorul de fotbal Ivan Joseph încrederea în sine este o abilitate ca oricare alta, deci poate fi îmbunătăţită. Acesta spune că atunci când caută sportivul perfect pentru echipa lui nu contează doar viteza şi forţa, ci şi încrederea în sine a jucătorului. Aceasta din urmă este modelată nu numai la antrenamente, ci şi în timpul jocului şi ne afectează întreaga viaţă.

• • • “Meet yourself: a user’s guide to building self-esteem” – Niko Everett

Niko Everett vorbeşte despre tine. Ca fondatoare a unui ONG care are grijă de tinerii marginalizaţi, Everett spune că încrederea în sine este o abilitate care îţi permite să reuşeşti orice îţi propui. “Meet yourself” este unul dintre cele mai inspiraționale conferinţe TED.

Bloguri și podcasturi renumite pentru dezvoltarea încrederii în sine

Cititul blogurilor și ascultarea podcasturilor sunt printre cele mai populare activități ale zilelor noastre. Cele mai populare bloguri de dezvoltare a încrederii în sine sunt:

• • • socialconfidencecenter.com/blog/
    • positivityblog.com
    • innerconfidence.com/blog/
    • adaliaconfidenceandsuccessblog.com/
    • personalexcellence.co/
    • marcandangel.com/

În aceea ce privește podcasturile, acestea sunt într-un număr mai mare și mult mai variate, cel puțin în ultimii ani. Cele mai inspiraționale podcasturi despre dezvoltarea încrederii în sine sunt “Confidence of the go” cu Trish Blackwell, “On air with Bella. Live Better, Start Now”,  “Sexy Confident Life”, “Happier with Gretchen Rubin”, “Conquer Stress, Depression & Anxiety” (denumit inițial How to Feel Fantastic) cu psihologul Bob Acton, dar și “The One You Feed”.

Sursa foto: Pexels

Activități care te ajută în dezvoltarea încrederii în sine

Încrederea în sine este un proces, nu o destinaţie. Astfel, trebuie să faci câte ceva în fiecare zi pentru ca aceasta să evolueze. Mai jos sunt câteva idei care te fac să te simţi de milioane, chiar dacă ziua de ieri a fost un dezastru:

• • • Fă voluntariat – surprinzător sau nu, voluntariatul are două beneficii majore: contribuie la bunăstarea celui în nevoie și te face și pe tine să te simți mai bine pentru că ai făcut o faptă bună;
  • • Aranjează-te – poate părea neînsemnat sau superficial, însă felul în care arăți îți influențează starea de spirit. Hainele pe care le porți și felul în care ești machiată nu te fac doar să fii percepută de ceilalți altfel, ci și de creierul tău. Ascultă o piesă optimistă, dă-te cu cel mai roșu ruj pe care îl ai și fii gata să cucerești lumea;
  • • „Photoshop”-ează imaginea pe care o ai despre tine – poate părea contraintuitiv, însă există o legătură strânsă între felul în care te percepi și încrederea ta în tine. Imaginează-ți ce ai schimba la tine și apoi lucrează pentru a pune în aplicare aceste schimbări;
  • • Zâmbește – zâmbind nu doar vei părea o persoană mult mai caldă celor din jur, ci te vei simți și tu mult mai bine. Iar dacă acest lucru pare prea bun pentru a fi adevărat, află că cercetătorii au ajuns la concluzia că zâmbetul este direct legat de încrederea în sine, chiar și acela pe care îl forțăm.

Alte resurse pentru dezvoltarea încrederii în sine

Dacă vrei să mergi mai departe de citit, participat la conferinţe şi vizionat filmuleţe TED, poţi încerca câteva idei mai neconvenţionale pentru dezvoltarea încrederii în sine, respectiv jurnalul de recunoștință şi terapia CBT. Jurnalul de recunoștintă constă în scrierea zilnică într-un caiet (aici ai un model) a lucrurilor pentru care eşti recunoscătoare. Acestea variază de la florile oferite de un vecin care are grijă de grădina din spatele blocului la sănătate, dragostea celor din jur şi unele lucruri materiale. Această recunoaştere a comorilor pe care le ai contribuie nu doar la dezvoltarea încrederii în tine, ci şi la aprecierea cu adevărat a acestora.

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), pe de altă parte, se referă la moduri de a spori încrederea în sine prin expunerea, într-un mediu controlat, la unele provocări pe care în alte condiții nu ai îndrăzni să le urmăreşti.

Motivația și încrederea în sine sunt pilonii unei personalități complete și complexe. Felul în care se formează acestea în copilărie nu trebuie să fie considerat definitiv, fiecare experiență din viața ta adăugând câte o cărămidă la șlefuirea permanentă a persoanei tale.

Sursa foto: Unsplash