Endometrioza este una dintre cele mai frecvente probleme ale sănătății reproductive și este asociată cu infertilitatea. Boala este una cronică care recidivează, afectând circa 10% dintre femeile adulte. Mai jos poți afla de ce apare, cum se manifestă și cum o poți ține sub control.
Ce este endometrioza?
Care sunt cauzele apariției endometriozei?
Ce zone sau organe sunt afectate de endometrioză?
Cum afectează endometrioza fertilitatea?
De câte tipuri este endometrioza?
Ce simptome are endometrioza?
Cum este diagnosticată endometrioza?
Cum este tratată endometrioza?
Cum poate fi prevenită endometrioza?
Care sunt cele mai răspândite mituri despre endometrioză?
Ce este endometrioza?
Endometrioza apare ca urmare a dezvoltării endometrului în afara zonei în care apare în mod normal.
Endometrul este un țesut care căptușește uterul iar în timpul sarcinii își mărește dimensiunea pentru a susține dezvoltarea sarcinii. În absența sarcinii, parte din endometru este eliminat prin intermediul menstruației. Endometrioza apare atunci când endometrul apare pe ovare, trompe uterine, intestine sau organele din cavitatea abdominală (foarte rar se răspândește mai sus de zona pelvină).
Presiunea pusă asupra nervilor dar și schimbările hormonale din timpul menstruației afectează și endometrul iar zona din jur devine inflamată și dureroasă. Neavând unde se duce, endometrul crescut greșit se acumulează iar durerea continuă să persiste.
Care sunt cauzele apariției endometriozei?
Specialiștii nu știu cu certitudine care sunt cauzele exacte ale apariției endometriozei. O primă ipoteză spună că boala apare din cauza inversării fluxului menstrual (menstruație retrogradă) și depozitarea endometrului în afara uterului.
O altă posibilă variantă constă în existența unor celule endometriale primitive în afara uterului care ajung să se dezvolte în cazul unor femei (nu se știe de ce).
A treia ipoteză spune că circulația sanguină a dus la relocarea unor celule endometriale în afara uterului (acest lucru apare foarte rar chiar și în cazul pacientelor cu endometrioză).
Factori de risc în endometrioză
Factorii de risc joacă un rol important în endometrioză. Dacă mama sau o soră are boala este foarte posibil să te confrunți și tu cu ea. De asemenea, boala este asociată unei deficiențe a sistemului imunitar și unui nivel crescut al estrogenului din organism. În general, endometrioza apare la femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani care au următoarele probleme de sănătate:
- Un ciclu menstrual mai mic de 28 zile
- O menstruație mai lungă de 7 zile
- Prima menstră înainte de 12 ani
- Existența unor anomalii uterinele congenitale care dereglează fluxul menstrual
- O structură anormală a colului uterin sau a vaginului care dereglează menstruația
- Variații ale nivelului estrogenului odată cu apariția menopauzei
- Un indice de masă corporală subnormal
- Nu ai avut un copil
Care sunt complicațiile asociate endometriozei?
Principala complicație asociată endometriozei este infertilitatea. Între 30 și 50% dintre femeile cu endometrioză au dificultăți atunci când vor să aibă un copil.
Sarcina apare atunci când un ovul este eliberat de ovare, trece prin trompele uterine, este fertilizat de un spermatozoid și se atașează de peretele uterului pentru a se dezvolta.
În cazul persoanelor cu endometrioză, trompele uterine care facilitează unirea ovulului cu spermatozoidul sunt obstrucționate. Dacă vrei să ai un copil, doctorii te sfătuiesc să ai unul cât mai devreme, deoarece endometrioza se agravează odată cu trecerea timpului.
O altă complicație asociată endometriozei este un risc mai mare de cancer ovarian. Boala crește riscul de cancer ovarian, însă acest risc continuă să fie redus.
Ce zone sau organe sunt afectate de endometrioză?
În principiu, orice organ din zona abdominală poate fi afectat de endometrioză însă, de regulă, sunt afectate uterul și ovarele, vezica urinară, intestinul subțire, rectul și foarte rar organele aflate la distanță (de exemplu, ficatul, cecul sau apendicele).
Cum afectează endometrioza fertilitatea femeilor?
Endometrioza afectează fertilitate în două moduri; unul funcțional, care apare ca urmarea a unei anomalii imunologice, iar celalalt structural sau anatomic.
Aceasta din urmă apare atunci când endometrioza afectează structura unor organe implicate direct în reproducere (endometrioza afectează trompele uterine și ovarele).
De câte tipuri este endometrioza?
Endometrioza este de patru tipuri, după cum urmează:
- Endometrioză peritoneală superficială – în acest caz, țesutul endometrial se atașează de peritoneu (membrana care căptușește abdomenul și pereții organelor din cavitatea abdominală). Este considerată cea mai puțin severă formă de endometrioză
- Chisturi ovariene endometriozice – constau într-un grup de chisturi cu un conținut vâscos și ciocolatiu care se află în apropierea unuia sau ambelor ovare. Pot ajunge până la 10-15 cm lungime
- Endometrioză profundă – este un tip de endometrioză în care boala nu afectează doar pereții organelor ci și organele în sine, mai întâi la nivel structural apoi la nivel funcțional. Această formă de endometrioză afectează vezica urinară, rectul, intestinele și ureterul. Într-o formă severă a bolii apare fenomenul de “pelvis înghețat” în care organele au probleme majore ca urmare a endometriozei (afectează 1-5% dintre paciente)
- Endometrioza pereților abdominali – așa cum îi spune și numele, țesutul endometrial se dezvoltă pe pereții abdomenului. Apare, de regulă, după cezariană, în locul cicatricei postoperatorii
Ce simptome are endometrioza?
Endometrioza este o boală cronică manifestată prin simptome foarte intense, ușoare sau chiar absente cu totul (cele mai multe paciente se confruntă cu simptome severe și pot fi afectate de infertilitate). Mai jos sunt principalele simptome ale endometriozei:
- Dureri pelviene anterioare în timpul menstruației
- Dureri în timpul urinării și defecării
- Sânge în urină și fecale
- Durere de spate
- Durere în timpul actului sexual
- Sângerări după sex
- Crampe abdominale dureroase
- Diaree sau constipație
- Balonare
- Menstre abundente și mai lungi de 7 zile
- Menstre neregulate
- Oboseală cronică
- Infertilitate (30-50% dintre femeile cu endometrioză sunt afectate)
Cum este diagnosticată endometrioza?
Primele bănuieli asupra bolii apar după anamneză. Această presupune o discuție cu doctorul cu privire la regularitatea menstrelor și evoluția lor, a durerii după sex sau a dificultății de a rămâne însărcinată.
Examenul fizic pelvin poate dezvălui anumite anomalii anatomice sau deviații în cazurile avansate ale bolii (este afectată elasticitatea zonei pelvine și mobilitate organelor). Ecografiile transvaginale pot depista chisturile endometriozice ovariene. Mai jos sunt alte tipuri de analize și investigații necesare pentru a pune diagnosticul de endometrioză:
- Analize de sânge CA125 – analizele de sânge pot detecta prezența chisturilor ovariene (markerul CA125 din sânge are un nivel crescut dacă există această problemă de sănătate)
- Laparoscopie – ajută la vizualizarea efectelor bolii, unde este localizată și dacă s-a extins
- Un istoric medical foarte detaliat în care doctorul va nota toate simptomele de care suferi tu și membrii apropiați din familie
- RMN – ajută la formarea unor imagini detaliate a organelor și țesuturilor din zona pelvină. Analiza este extrem de importantă mai ales în cazurile care necesită intervenții chirurgicale pentru extirparea chisturilor ovariene
Cum este tratată endometrioza?
Tratamentul endometriozei depinde mult de gravitatea simptomelor, de cât de avansată este boala, dar și de tipul de endometrioză.
De exemplu, pentru endometrioza cu chisturi este recomandată îndepărtarea lor chirurgical, afecțiunea cronică necesită tratament de lungă durată iar boala recurentă cu simptome ușoare poate fi tratată naturist. Există inclusiv forme de tratament care reduc simptomele bolii și au ca obiectiv creșterea probabilității de maternitate.
În ce constă tratamentul hormonal al endometriozei?
Endometrioza nu apare în sarcină sau după menopauză, așa că doctorii au decis administrarea de hormoni, în special progesteron și progestative de sinteză, pentru a crea pentru organism senzația unei pseudosarcini și amelioarea simptomelor. Tratamentul este unul de durată și se bazează pe medicamente orale sau prin introducerea unui dispozitiv intrauterin pe bază de progestative.
O altă soluție este reducerea producției de estrogen pentru a crea o pseudomenopauză (prin inhibarea hormonilor antagoniști sau agoniști de GnRH). Din păcate, această formă de tratament este însoțită de efecte adverse precum problemele osoase, motiv pentru care sunt recomandate doar pentru perioade mai mici de șase luni.
În ce constă tratamentul pe bază de contraceptive?
Dacă ai endometrioză nu ar trebui să iei anticoncepționale orale pe bază de estrogen. Ele reduc din durerea menstruală, însă contribuie la evoluția bolii datorită conținutului de estrogen. Contraceptivele pe bază de progestative, pe de altă parte, induc o stare de pseudosarcină și încetinesc sau chiar stopează evoluția bolii.
În ce constă tratamentul medicamentos pentru endometrioză?
Tratamentul medicamentos are drept obiectiv reducerea durerii și calmarea celorlalte simptome. Doctorul recomandată, de regulă, medicamente anti-inflamatoare (de exemplu, ibuprofen sau medicamente cu rețetă medicală). Uneori este indicată o combinație între terapia hormonală și medicația anti-inflamatoare.
În ce condiții se realizează intervențiile chirurgicale pentru a trata endometrioza?
Atunci când vine vorba de chirurgie, procedura poate fi conservatoare sau radicală (histerectomie prin îndepărtarea ovarelor). Mai jos sunt câteva detalii despre fiecare în parte.
Chirurgia conservatoare
Această formă de chirurgie este recomandată femeilor care vor să aibă un copil sau celor care manifestă dureri severe. Operația distruge țesutul ectopic fără a afecta organele reproducătoare.
Laparoscopia
Este o metodă chirurgicală minim-invazivă folosită pentru a extirpa țesutul endometrial ectopic sau pentru a cauteriza zona. În cele mai multe cazuri, medicul apelează la un laser medical.
Histerectomia
Dacă alte forme de tratament nu au succes, medicul chirurg va apela la histerectomie. Această procedură presupune îndepărtarea uterului (cu sau fără col uterin) și a ovarelor.
Cum tratezi endometrioza prin metode naturiste?
Uneori remediile naturiste pot ameliora simptomele în cazurile de endometrioză care nu necesită intervenții chirurgicale sau terapie hormonală. Mai jos sunt câteva dintre cele mai folosire remedii naturiste pentru endometrioză:
- Curcumina – este principalul ingredient din turmeric și este cunoscută pentru rolul anti-inflamator. Potrivit unui studiu curcumina calmează simptomele endometriozei prin reducerea producției de estradiol
- Ghimbirul – există o serie de studii care spun că ghimbirul poate reduce din durerea asociată menstruației iar fitoterapeuții cred că poate fi eficient și pentru a calma endometrioza
- Mușețelul – poate reduce simptomele sindromului premenstrual și tratează sindromul de ovare polichistice și există posibilitatea ca ceaiul de mușețel să fie eficient și în calmarea durerii asociate endometriozei
- Levănțica – un studiu din 2012 a arătat că masajul cu ulei de levănțică diluat reduce crampele abdominale
- Menta – are rol antioxidant și poate reduce din intensitatea crampelor menstruale=
Ce schimbări ale stilului de viață sunt necesare pentru a trata endometrioza?
Un stil de viață echilibrat și sănătos este esențial pentru a preveni agravarea simptomelor. Mai jos sunt câteva recomandări în acest sens:
- Consumă alimente bogate în acizi grași Omega 3 și 6 – consumul de acizi grași benefici este asociat unui risc mai mic de inflamații
- Limitează consumul de alimente procesate sau bogate în zahăr sau sare – este bine să alegi fructe și legume proaspete, cereale integrale, nuci și semințe. Evită pe cât posibil carbohidrații rafinați (din pâine, paste, produse de patiserie)
- Consumă alimente bogate în antioxidanți – acești compuși reduc din durerea pelvină. Antioxidanții se găsesc, mai ales, în fructe și legume
- Redu consumul de alimente cu grăsimi saturate sau trans – studiile spun că riscul de endometrioză crește cu până la 48% în cazul femeilor care consumă grăsimi nesănătoase
- Fă sport – activitatea fizică reglează fluxul menstrual și poate încetini evoluția bolii. Mai mult, sportul crește producția de endorfine iar acest lucru este asociat unui nivel mai redus al durerii
- Încearcă să faci meditație sau yoga – acestea te ajută să produci endorfine în mod natural și, în timp, reduc din intensitatea durerii resimțite
- Evită substanțele toxice – aici intră pesticide, ierbicidele și poluarea. Există studii care spun că substanțele toxice cresc riscul de endometrioză și agravează simptomele
Cum poate fi prevenită endometrioza?
Nu există o rețetă secretă prin care poți preveni endometrioza. Tot ce poți face este să reduci riscul de îmbolnăvire prin adoptarea unui ansamblu de practici sănătoase. Mai jos sunt câteva dintre ele:
- Fă mișcare – este recomandat să faci cel puțin 30 minute de sport în fiecare zi pentru a preveni apariția endometriozei
- Evită consumul de alcool – există studii care spun că alcoolul în exces poate crește nivelul estrogenului din sânge; un nivel crescut al estrogenului este asociat unui risc mai mare de endometrioză
- Adoptă o dietă sănătoasă și echilibrată, bogată în acizi grași Omega 3 – introdu în alimentație fructe, legume, nuci și semințe, carne slabă, pește. Potrivit unui studiu, femeile care consumă acizi grași Omega 3 au un risc cu până la 22% mai mic de a dezvolta endometrioză
- Limitează consumul de cofeină – studiile au arătat că un consum excesiv de cofeină (prezent în cafea, ceai verde și negru, sucurile cola, unele ciocolate) este asociat unui nivel mai mare al estrogenului din organism
Care sunt cele mai răspândite mituri despre endometrioză?
Ca și în cazul altor afecțiuni și în cazul endometriozei au apărut o serie de mituri (de multe ori false) care pot face multe femei să creadă că nu este o boală serioasă sau că trece de la sine. Mai jos sunt cele mai răspândite mituri despre endometrioză.
- “Este ușor de pus diagnosticul” – de fapt medicilor le este destul de dificil să diagnosticheze boala. Simptomele sunt similare mai multor afecțiuni ale sistemului reproducător, motiv pentru care sunt necesare mai multe analize pentru a pune diagnosticul corect
- “Este perfect normal ca menstruația să fie foarte dureroasă” – crampele abdominale sunt normale în menstruație însă ele nu trebuie să te împiedice să îți desfășori activitățile zilnice. Dacă durerea este prea puternică sau dacă analgezicele nu au efect este bine să mergi la ginecolog
- “Îți dai seama că ai endometrioză după simptome” – deși boala se dezvăluie în cele mai multe cazuri prin simptome există și cazuri de endometrioză fără simptome
- “Endometrioza nu are leac” – deși nu există un mod de a vindeca boala în sensul tradițional al cuvântului există o serie de forme de tratament care variază de la medicamente și terapie hormonală la intervenții chirurgicale și remedii naturiste
- “Endometrioza este doar o menstruație mai abundentă” – dacă ai endometrioză există un risc de sângerare mai abundentă în timpul menstruației însă nu mereu, iar pe lângă sângerarea abundentă apar și alte simptome specifice
- “Sângerările abundente înseamnă că ai endometrioză” – nu neapărat. Deși este o posibilă cauză, sângerările abundente pot fi asociate polipilor, problemelor cu tiroida, sarcinii sau unei forme de cancer
- “Dacă ai endometrioză nu poți rămâne însărcinată” – nu neapărat. Majoritatea femeilor bolnave pot avea copii, deși cazurile mai grave (sunt în minoritate) sunt asociate infertilității
- “Dacă porți tampoane riști să ai endometrioză” – nu există niciun studiu care să spună acest lucru. Mitul a apărut probabil din cauza substanțelor folosite pentru albirea tampoanelor, însă autoritățile au concluzionat că nu există un nivel periculos de “înălbitori”. Pe de altă parte, există un alt mit care spune că folosirea tampoanelor reduce riscul de endometrioză. Ca și mai devreme acest lucru este fals
Endometrioza afectează aproximativ 10% dintre femei. Din cauza normalizării ideii de durere în timpul menstruației, multe femei nu apelează la ginecolog nici măcar atunci când durerea le țintuiește la pat. Dacă ai recunoscut simptomele este bine să te adresezi medicului pentru a-ți recomanda cel mai potrivit tratament.
Sursa foto: Shutterstock
